14 iulie
Azi este 14 iulie, o zi în care ne aducem eventual aminte de câteva lucruri:
- ziua națională a Franței, sărbătorirea revoluției din 1789
- ziua în care în Germania anului 1933 toate partidele în afară de cel nazist au fost scoase în afara legii
- aniversarea zilei de naștere a pictorului Gustav Klimt, un pictor austriac
- decesul lui Tudor Arghezi sau al Mădălinei Manole
- ziua transmisioniștilor militari - în 1873 a luat ființă prima subunitate de transmisiuni, secția de telegrafie
- mâine-i luni și în general se merge la muncă
Însă unui român 14 iulie ar trebui să-i aducă aminte de altceva, ceva mult mai important pentru noi, cei de azi. Pe 14 iulie 1947 era arestat Corneliu Coposu în cadrul Înscenării de la Tămădău - o afacere organizată în culise de Partidul Comunist pentru a justifica desființarea Partidului Național Țărănesc. 17 ani de închisoare a făcut Coposu pe nedrept - nu cred că cineva poate concepe cu mintea ce înseamnă asta.
Istoria lui Corneliu Coposu este crudă, dar mai ales nedreaptă. După eliberarea sa din închisoare, autoritățile neo-comuniste au jucat cu succes rolul de decredibilizare a sa în rândul populației - alesese să fie activ în viața politică, iar asta le stătea ca un ghimpe-n coastă. Am citit recent două articole-interviu cu surorile lui Coposu și nu am putut simți decât amărăciune. După 17 ani de închisoare pe nedrept comuniștii să reușească să întoarcă populația împotriva ta? E ceva greu de imaginat - cu toate asta Coposu a mers mai departe cu dârzenie și optimism. Nu s-a oprit niciodată din a crede că politica și morala trebuie să meargă împreună și nu altfel.
Recomand să citiți cele 2 părți ale interviului sau să vă uitați la scurtele filme din cadrul lor - mai ales episodul din Memorialul Durerii:
