Să pozăm așadar

less than 1 minute read

Uite o melodie faină care ştii de ce-mi face poftă? Îmi face poftă să-mi iau un trepied pentru camera foto şi să pierd nopţile pozând stele şi luni şi lumini, şi maşini, şi flori cu spini, şi ţepi din mărăcini, şi albaştrii delfini, şi pene, găini, şi oameni meschini etcetera.

Nu, nu, muzica asta îmi face poftă să încerc să fac lucrurile astea din toată inima. Cineva îmi spunea mai demult că nu face poze pentru pozele însele, ci pentru momentul în care le face, momentul ăla când te scălâmbăi după vreo cine ştie ce minunăţie şi te târăşti în genunchi după vreo gânganie. Da, avea dreptate în mare parte.

Na, trebuie s-o zic: mulţumesc lui Dumnezeu/Allah/Buddha/Zeus/”Trompi” că ne-a dat muzica asta care te instigă la frumos. S-o ascultăm şi să pozăm aşadar; să se înalţe minunatul din noi.

Updated: