Frumoasele străine

less than 1 minute read

Voiam să îndrug verzi şi uscate despre cât de mult mi-a plăcut cartea „Frumoasele străine” a lui Cărtărescu. Dar mi-a pierit entuziasmul din cauza căldurii premature şi-a soarelui care nu respectă nicio intimitate. A, da, şi din cauza fătucii ăsteia care a scris aici o foarte bună şi scurtă recenzie a cărţii; nu am ce mare lucru să adaug la ce a scris ea – luaţi de citiţi, apoi citiţi şi cartea că merită. Are un umor special (cartea), cu oleacă de ironie, sarcasm, cinism şi toate ingredientele care dau un fel bun de mâncare, savuros şi plăcut mirositor. Alte recomandări din Cărtărescu?

Mă duc să-mi iau o îngheţată de-aia gigantică. O să trag toate perdelele, o să ferec toate uşile şi ferestrele şi-o s-o mănânc singur, în tăcere. Şi-apoi o să citesc articolul ăsta, un interviu acordat de Radu Beligan Magdalenei Buluc. Poate scriu mai încolo despre cât de mult mi-a plăcut şi „Egoistul” văzut într-o Joi pe la 7-8, săptămâna trecută.

Updated: