Claudiu punct blog
Am început un blog public acum mai bine de zece ani pentru a-mi descărca frustrările. Eram proaspăt absolvent de liceu venit în București cu gândul de a intra în câmpul muncii și la facultate - în ordinea asta. Tumultul schimbărilor și multitudinea de evenimente noi alimentau dorința de a mă descărca, de a povesti ceea ce mi se întâmpla în capitală.
În timp blogul s-a numit în fel și fel de moduri și a arătat în fel și fel de chipuri. Locul în care am scris pentru mine (uneori și pentru alții) s-a schimbat la față de multe ori, însă un lucru a rămas constant: dorința mea de a scrie nu neapărat bine, ci cât de cât constant. Scrisul a fost ca o terapie care la mine a funcționat: a făcut ca în interior lucrurile să se așeze mai bine.
Șansele ca tu să fi văzut toate schimbările blogului sunt extrem de mici. Aceasta de față este începutul uneia noi. Simt că în timp site-ul pe care am scris până acum s-a aglomerat de tot felul de subiecte pe mai multe arii, așa că e nevoie de o schimbare de strategie. Când am tras linie am găsit două mari direcții pe care scriu:
- jurnale de călătorie însoțite de fotografii de prin locurile în care am fost
- lamentări, opinii vădit subiective, diverse gânduri și idei care au luat forma scrisului
Am simțit nevoia să le separ, să fac niște curățenie. Este un proces destul de complicat, având în vedere numărul articolelor: peste 1300. Acest articol este începutul, iar ceea ce va ieși din această curățenie rămâne de văzut pe măsură ce timpul face ce știe el cel mai bine.
Pe claudiu.blog voi da drumul lamentărilor, opiniilor și diverselor gânduri care îmi aduc sau care nu-mi dau pace. Filtrul aici este destul de relaxat, criteriile în vacanță și rigiditatea la pensie. O să dau din casă, o să-mi las fricile să zburde în voie și o să mă fac de râs - este în regulă. Sunt multe articole mai vechi de 5 ani cu care nu mai rezonez absolut deloc, dar o să roșesc și o să le las publice - și asta e în regulă.
Dacă vrei să citești ceea ce scriu aici te poți abona la fluxul RSS sau poți reveni când ai timp. Nu bate la ușă, ies eu din când în când.