Acasă

1 minute read

Weekendu’ ăsta aveam de gând să ajung la Plaiul Nucului ca să mai prind oleacă de codrii arămii, dar cum rahatul se întâmplă şi te încurcă am zis că-i mai sigur să stau locului acasă, să nu ies cu maşina cu „freza nefăcută” (cu bara zgândărită adică). Mulţi or să spună că asta-i o prostie, că pot să merg cu ea şi-aşa, dar hei, nu-mi pasă, eu chiar ştiu mai bine ce-i mai bine pentru mine 🙂

Aşa că am stat acasă şi-am făcut administrative. În ultimele weekenduri nu prea am stat pe acasă şi s-au adunat multe de făcut, deci n-o să mă plictisesc. Însă îmi tot dă târcoale un gând: vreau casa mea. Vreau casa mea pe pământ, cu o grădină, cu nişte copaci, cu o mansardă, cu un garaj, cu una, cu alta. S-o fac după gustu’ meu şi după închipuirea mea, să-mi organizez eu camera de lucru cum vreau, să bag în ea ce vreau. Să-mi manifest autoritatea 🙂 Şi chiar aş putea începe cu treaba asta. Sunt căpos (în sensul bun aş zice) şi ambiţios şi-aş reuşi în timp s-o fac cum vreau, însă nu sunt sigur că vreau să fac asta în Bucureşti (după cum mai ziceam odată), ăsta-i gândul care mă cam opreşte.

Mai aştept aşadar. Nu-mi place să las în seama trecerii timpului prea multe lucruri, dar uneori e nevoie şi de timp. Timp de gândire, timp frumos, timpuri noi.

În rest.. mă duc weekendu’ următor la un hackaton, iar la anu’ la Rammstein.

Updated: