Un moment de rătăcire

2 minute read

Ai văzut filmul ăla, “The man who drank too much”? L-am văzut eu aseară în 3D, dar nu mi-a plăcut, a fost prea exagerat, fără substanţă. Da, foarte crappy de fapt. A fost despre un tip care într-o seară merge la băut cu colegii de muncă şi i se întâmplă tot felul de lucruri tâmpite. Iar asta până când povestea devine înceţoşată, blurry şi acţiunea se termină brusc într-o toaletă.

Probabil că nu te-ai prins, însă filmul ăsta nu există. Aseară am fost la băut şi am băut deplasat de mult, cam la asta se reduce “acţiunea”. Iar acum mă simt prost oricum ai privi-o, toate interpretările duc la aceeaşi concluzie: sunt idiot. Mi-am demonstrat asta. Am băut până la refuz, am fumat primele ţigări şi habar nu am de ce le-am fumat sau de ce am băut atât. Acasă vag îmi aduc aminte cum am ajuns. De-astea.

Toţi colegii de muncă probabil au aşteptat postul ăsta cu gura căscată (am fost la teamdrinking), însă o să-i dezamăgesc: nu o să scriu ceva funny pentru că nu e nimic funny în ce am făcut aseară. Ar fi bine să memoreze ce e de memorat (probabil nimic special), pentru că aseară a fost un moment unic care nu se va mai repeta până data viitoare. Glumesc, chiar nu se va mai repeta 😐 Nu e o promisiune făcută cuiva, e o lege pe care o să o respect de acum încolo. Şi cu asta basta.

Un singur lucru a fost interesant şi trebuie precizat. Automatismele cu care omul este înzestrat sunt incredibil de utile. Când creierul nu mai funcţionează tot ce ai e corpul ăsta şi ceea ce a moştenit el de la mama natură. Tot ce ţin minte e că mai întâi m-a lăsat un taxi pe undeva pe-o stradă. Şi nişte vorbe:

– Puştiule, ştii cum să ajungi acasă, da ?

– … da

– Sigur ?

– Da … !

Sincer habar nu aveam unde dracu sunt, cu cine dracu sunt, de unde dracu vin şi unde dracu mă duc. Pur şi simplu habar nu aveam, puteam foarte bine să dorm într-un şanţ şi toţi câinii să facă pipi pe mine, chiar o meritam. Apoi, tot habar nu am cum, m-am trezit la bloc. Nu ştiu pe unde am venit sau cât mi-a luat treaba asta. Am descuiat uşa de la intrarea în bloc, am urcat cu liftul, am descuiat uşa, am încuiat-o, mi-am aranjat lucrurile, am dat nişte mesaje gen “sunt ok, băăă” etcetera etcetera. Un lucru e sigur: am mult RAM măăă, de am făcut eu toate lucrurile astea aşa “pe liber”!

În rest nimic. A urmat o noapte furtunoasă cu multe drumuri la baie, o zi pierdută şi morala: sunt tânăr şi prost. Prost degeaba.

Updated: