Să se dea, să se facă

De peste un an de zile blocul meu din Titan este într-un amplu proces de reabilitare. De peste un întreg an de zile diverse grupuri de oameni vin, strică, repară și pleacă. Fac treabă de mântuială, mult zgomot și incredibil de multă mizerie peste tot. Am avut meciuri cu instalatorul blocului, a venit după vreo 2 săptămâni să repare ceva ce stricase. Apoi am avut un meci cu administratorul, un nene arogant care nu avea nici cea mai mică durere de cot pentru problemele locatarilor.

Oameni care da, o să-ți spună că vor o țară corectă, o politică mai curată, mai puțină corupție și salarii mai mari.

Vedeți voi, ipocrizia, prostia, lenea – toate astea par că au cucerit acest spațiu carpato-danubiano-pontic. Lehamitea oamenilor cuprinde ca o caracatiță funcționarea acestei țări. Diferența dintre așteptările oamenilor și ceea ce muncesc pentru ele e colosală. Românul se poate văita încontinuu de problemele patriei doar ca să parcheze a doua zi așa:

Dacă-i întrebi pe oamenii ăștia o să spună că da, vor o țară corectă, o politică mai curată, mai puțină corupție și salarii mai mari.

Și toate astea pentru că românul se așteaptă mereu să se dea, să se facă, să fie pus la muncă. Să i se administreze viața cu tot ce înseamnă asta, așa cum făcea Ceaușescu. Spiritul de inițiativă, a face lucruri voluntar în jurul său – sunt lucruri străine de care nu e nevoie. E nevoie de un tătucă să direcționeze totul în binele societății. E nevoie de Iohannis să dea afară de la guvernare o majoritate parlamentară absolut incompetentă, nu de noi să nu mai votăm PSD.

E groaznică mentalitatea românului, absolut neproductivă. Românul e încurcăreț, va fi foarte greu să îndreptăm țara asta pe un curs mai bun. Dar o vom face oricum.