Începe cursa rezoluțiilor

Și nu e nimic în neregulă cu asta. Tuturor ne place să ne propunem lucruri mai mult sau mai puțin mărețe, iar începutul unui an calendaristic pare momentul perfect. Problema nu e că ne propunem lucruri noi (să citim, să slăbim, să facem sport, să învățăm programare), ci că nu ne ținem de ele.

În fiecare zi îți poți propune să faci ceva nou sau să obții ceva de la viață, cum zice Leo în acest articol. Și cred că mai toți o facem destul de des, nu ne rezumăm doar la începutul unui an. Dar foarte greu ne ținem de aceste propuneri și le onorăm prin muncă, prin efort. Aici ar trebui să ne îndreptăm atenția, pe a duce la îndeplinire obiective, nu pe a nu le pune pe listă.

Dacă ești ca mine ai altceva cu care te lupți la început de an: reducerea obiectivelor. Există riscul să vrei cu adevărat să faci lucruri în decursul anului, dar adevărul crud este că nu ai timp și nici energie să te ocupi de toate. Eu vreau să scriu pe cele două bloguri, să organizez călătorii, să lansez 2 podcasturi, să organizez întâlnirile We work remotely in Romania, să cumpăr un teren de casă la Buzău, să învăț lucruri pe partea tehnică și pe partea de management al echipei, să mă implic în partidul Plus în zona mea de baștină și să triez lista cu celelalte 20 de idei pe care mi-ar plăcea să le văd concretizându-se. Asta în paralel cu un job full-time.

Pur și simplu nu e uman posibil să mă ocup de tot. Ideea că pot fi mulțumit pe toate aceste planuri este total ruptă de realitatea pe care o trăiesc. Trebuie să mai tai din ele, după cum zice poetul. În plus, încerc o altă abordare: să găsesc cofondatori cu care să lucrez pe aceste planuri, dar e foarte greu. În teorie sună bine, în practică asta se transformă într-un alt obiectiv pe anul curent :)

Îmi e greu să renunț la lucrurile pe care vreau să le fac, dar mai greu e să fac treabă bună în toate direcțiile. Dacă nu găsesc oameni compatibili o să renunț la întâlnirile pe tema remote-work și la minim unul din podcasturi. Și tot mai e nevoie să tai și nu prea-mi vine. Ca și James Clear, e nevoie ca la finalul anului să pot să-mi dau seama ce a mers bine, ce a mers prost și ce am învățat în anul respectiv - înainte de asta trebuie să devin un măcelar de obiective mai bun.