Poveste de dragoste între oameni şi obiecte

1 minute read

Am fost aseară la un film românesc la cinema Studio şi iar am rămas impresionat. Se numeşte “Metrobranding, o poveste de dragoste între oameni şi obiecte” şi re-aduce la lumină autenticele branduri româneşti apuse: maşina de cusut Ileana, tenişii de Drăgăşani, motocicleta Mobra, salteaua Relaxa etc. Te sfătuiesc din tot sufletul să te duci să-l vezi; vei avea parte de câteva minute bune de treabă bine făcută, umor tipic românesc, expresii intraductibile şi poveşti din epoca de aur. Şi vei vedea că un titlu mai sugestiv decât acesta, “Poveste de dragoste între oameni şi obiecte” nu se putea alege. Frumos tare, chiar mi-a plăcut!

Am plecat totuşi cu un sentiment de teamă de la cinematograf. Avem în România câţiva oameni care chiar se pricep la film. Oferă-le acestor oameni toate posibilităţile, adu-i la nivelul dotării din Occident şi 90% din ei nu vor mai face film de dragul filmului. Vor cădea în marea mulţime a filmelor productive, de duzină, “hollywood”-iene.

P.S. Filmul ăsta semi-documentar mi-a adus aminte de un altul de felul ăsta, francez: „Mine, de fil en aiguille” de Valérie Minetto. Neapărat să-l vezi şi pe-ăsta, deşi pariez că n-o să-ţi placă pentru că aparţii mediocrităţii 🙂

Updated: