O încâlceală post-anarhică
Pentru a înțelege ce se întâmplă în România e nevoie să ne întoarcem un pic la origini, adică la dicționar. Haideți să ne uităm puțin la definiția cuvântului anarhie:
anarhíe sf [At: MAIORESCU, D. I. 55 / Pl: ~ii / V: -rchie / E: fr anarchie, ngr ἄναρχία] 1 Dezordine produsă într-un stat prin lipsa de guvernământ sau prin slăbiciunea celor care guvernează. 2 Lipsă a unei puteri, a unei conduceri. 3 Dezorganizare. 4 Lipsă de supunere față de legi sau de autorități
Din ’90 trăim într-un sistem haotic, total dezorganizat, nefuncțional. Dezordinea instituțională e ceva ce experimentăm de fiecare dată când interacționăm cu statul român. Cei care au în grijă acest stat nu respectă legea prin furt de fonduri și abuz de putere, iar recent au modificat codurile penale încât să le fie ușor să fure și să facă abuz de putere.
În România nu e anarhie, ci o încâlceală post-anarhică în care hoții de tot felul au intrat în clădirile abandonate de comuniști și și le-au însușit. De acolo mimează un fel de guvernare, dar în realitate e vorba de un teatru prost cu care cetățenii sunt ocupați în timp ce sunt oprimați. Ne dăm ușor, ușor seama că un „sistem anarhic” ar fi un progres pentru România, măcar nu ar exista fonduri publice care să fie furate și niciun conducător de carton care să ne calce pe nervi.
Durează aproape un an să-ți ridici complet o firmă în România. O problemă sistemică ce afectează fiecare român în parte, fie că este fondator sau angajat al unei firme. Asta chiar este ceva ce ar trebui să capteze atenția statului român dacă el ar exista. Dar nu există, există doar o bandă de hoți care fură munca cetățenilor și care se mobilizează doar când e nevoie să scape de neplăcerile cauzate de diverși cetățeni. Atunci schimbă legea aia în favoarea lor și gata.
Aș fi vrut să zic că aștept cu interes radicalizarea unei părți a societății care să facă niște haos printre indivizii care mimează guvernarea. Dar n-o să se întâmple, noi nu suntem d-ăia. Noi suntem români, suntem buni și blânzi și ospitalieri. O să suferim în continuare, așa cum am făcut dintotdeauna prin părțile astea de Europă.