Locul unde se zâmbește

Din când în când mă regăsesc în bucuria schimbării locului, în plăcerea unei noi zone cu străzi noi de bătut, cu clădiri noi, cu magazine și buticuri noi, oameni noi. De data asta schimbarea a fost că mi-am mutat locul de muncă din Politehnica în Aurel Vlaicu. Am găsit zona destul de schimbată, mi-am adus aminte că mai treceam pe aici prin 2010, când lucram pe lângă podul de la Băneasa la o firmă mai mică. Atunci totul era o ruină, multe clădiri începute, pasajul ăsta început, multe gropi, mașini și mașinării peste tot.

În prima săptămână am dat într-o dimineață de un City Grill destul de la îndemână. Singurul om din local, m-am așezat lângă o fereastră să beau și să mănânc ceva. Vreo 20 de minute am stat și m-am zgâit la oamenii migrânzi spre multele sedii de birouri din zonă. Tot felul de fețe și mimici, stiluri de mers, mișcări ale mâinilor, unghiuri de privire. Lumea era în general preocupată, foarte concentrată pe direcția de mers. Nu cred c-am văzut niciun zâmbet în dimineața aia, iar asta m-a indispus puțin. M-am așteptat la un moment dat să mă văd și pe mine trecând spre noua clădire în care aveam să lucrez. Oare eu ce mimică aș fi avut? Aș fi fost concentrat? Supărat, obosit? Zgâit după vreo fereastră? Uitându-mă în jos cu buzele strânse? Ce-ar fi văzut cineva din City Grill când eu aș fi trecut pe trotuarul ăla, prin fața ferestrei?

Starea noastră influențează starea celorlalți. O față tristă face alte fețe triste, o față obosită obosește alte fețe. Mi-aduc aminte bine de prima dimineață în metrou de după #colectiv. Toată lumea era la pământ, în aer plutea disperarea și neputința, revolta și părerile de rău. Mulți stăteau să izbucnească în plâns. Am strâns din dinți rău când am văzut și am simțit asta. Însă la fel de adevărat e că un zâmbet creează alte zâmbete. Acum în fiecare zi în care trec pe lângă City Grill schițez din obișnuiță un zâmbet (și nu-i deloc greu) pentru că mi-aduc aminte de dimineața aia cu fereastra. Încerc să mă asigur că cineva mă vede când fac asta și mereu găsesc pe câte cineva. În față la City Grill e un loc unde musai se zâmbește și unde, sper, poți schimba diminețile altora. Așa cum o fată mi-a schimbat mie o seară când mă duceam spre Carrefour, dar nu pot scrie despre asta, ar suna mult prea cheesy totul 🙂

Zâmbește. Pentru tine și pentru alții.