Curaj pentru 2014
Eu zic că scriitorii nu sunt oameni cu talent la scris. Nu. S-a nimerit ca unii să scrie într-un mod original, într-un mod altfel, într-un mod nou, inedit. S-a nimerit numa’. Știi ce sunt scriitorii ăia de care ai auzit tu, de care a auzit lumea, de care ai învățat la școală?
Sunt oameni curajoși și atât. Na radicalism, na om dintr-o bucată. Cred că niciun critic n-a avut aroganța să definească în atât de puține cuvinte ceea ce este un scriitor. Eu am aroganța asta și-ți zic: un scriitor e în primul rând curajos, pentru că a avut curajul să dea oamenilor să citească ceea ce a scris. S-a pus omul deasupra foii, mașinii de scris sau a calculatorului, și-a pus gândurile jos și a zis „Ia, Gheorghe, Mario și Vasile, iote ce-am scris. Ce zici?”. Pentru asta nu-ți trebuie talent. Îți trebuie curaj. Curajul e prima etapă din devenirea unui scriitor (sau a oricărui om, aș generaliza) . Degeaba ai talent sau idei sau fluență dacă nu ai curaj. Totul moare înainte să se nască și potențialul scriitor e doar un o timiditate exacerbată, o frică de ce-ar putea fi, o teamă de cei din jurul lui. Oamenii nu scriu pentru că le e frică de ce-ar putea zice alții despre ei. Oamenii nu scriu pentru că-s narcisiști, nu vor să riște să-și murdărească imaginea cu miștourile prietenilor. Sau ale criticilor.
Asta este provocarea pe care aș vrea să ți-o adresez pentru 2014: scrie ceva și dă-l lumii. Nu pentru a deveni vreun scriitor neapărat, ci pentru a-ți demonstra că ai curaj, că teama și frica de ceilalți nu sunt niște defecte ale tale. Dă-ți interesul, scrie ceva și dă-i drumul pe-un blog, pe-un site, pe Facebook – oriunde. Nu contează canalul sau cine-s cititorii, contează să ai curajul ăsta de a risca lucruri. Riscul neasumat e mai riscant decât cel asumat, ia seama.
