Citind articolul ăsta al Danei Fodor: Cum am umplut de căcat magazinul Muzica. Apăi să mă ierte Dumnezău, dar am râs cu lacrimi. Poate nu s-o fi petrecut totul întocmai, dar de râs am râs, fie realitatea care-o fi. Mersi, Dana!
De când sunt la primărie n-am mai reușit să-mi fac timp pentru blog. Pentru scris în general. Momentul a coincis și cu venirea primului copil, apoi a venit ș...
Încă mai navighez prin hățișurile funcției publice și descopăr modalități de a face lucrurile, însă pot povesti un moment dintr-o zi despre care cred că desc...
Rezist pentru că am așteptările corect setate, pentru că știu că azi sunt aici și acum pentru alții, nu pentru mine. Rezist pentru că am o misiune temporară ...
Este povestea Societății de Ajutorare, o rețea de informații ce a activat de-a lungul liniei frontului din Munții Buzăului și care s-a ocupat de organizarea ...
