Un site pentru iubitorii de munte
carpati.org e un site minunat. Minunat în sensul că are în jurul lui o comunitate de oameni pasionaţi care se implică în diverse activităţi, creează conţinut şi fac ca scopul său să fie în totalitate atins.
Este, repet, un site minunat, ca utilitate şi utilizatori. Dacă site-ul e folosit şi rezolvă o problemă a oamenilor care merg pe munte şi împart experienţele rezultate e perfect, e exemplul de aplicaţie care merită făcută, întreţinută şi îmbunătăţită. Pe mine personal mă frustrează enorm uzabilitatea sa. Poate e vina mea pentru că sunt pretenţios, nu e vina site-ului. Poate că, mai rău, încă îmi e greu să înţeleg că utilitatea practică a momentului actual e mai importantă decât designul şi uşurinţa de folosire. În fiecare unghi al paginilor văd lucruri vechi care pot fi îmbunătăţite astfel încât experienţa browsingului să fie mai plăcută. Fiecare detaliu mă enervează pentru că l-aş vedea făcut diferit. Aş tăia din lucrurile care nu aduc valoare, aş elimina din multele restricţii (pentru că acum tehnologia mi-ar permite-o) şi aş aborda un stil mai curat, mai clar, mai minimalist (sună ieftin, dar nu e), mai deschis, mai simplificat. Şi multe altele, prea multe altele.
Însă poate aş strica totul 🙂 importanţi sunt oamenii, importantă e comunitatea de utilizatori. Nu ştiu dacă printre ei sunt oameni atât de necăjiţi ca şi mine de alcătuirea site-ului. Poate că nu sunt şi lor le place şi asta e tot ce contează. Eu mă simt groaznic când îl folosesc. Şi l-aş folosi pentru că da, chiar mi se pare un site folositor şi-mi plac oamenii care postează acolo. Sunt oameni care iubesc muntele şi unde e dragoste – e bine, e frumos, e prietenie, e atmosferă călduroasă şi plăcută.
Ar mai fi o cale. Să fac eu site-ul cum mi-ar plăcea să fie. Să-l reimaginez, re-creez. O lume întreagă s-ar deschide aşa şi poate că aşa m-aş învăţa minte şi-aş înţelege de fapt că a construi un site de gabaritul carpaţi.org ia mult timp, multă energie şi multe skilluri. Dar, mai ales, să atragi şi să construieşti o comunitate ca aceasta de pe carpaţi.org e cel mai greu lucru. Aici ar fi problema. Dar da, se poate, greu, nu imposibil; se poate. E în mine sămânţa aceea a demonului care vrea să distrugă şi să re-creeze ceva mai bun. Asta e de bine, da, e de bine. Însă nu înseamnă nimic până nu se concretizează în ceva. Într-un site al iubitorilor de munte aşa cum mi-l imaginez eu, aşa cum cred eu că ar trebui să fie.
Din nou, idei peste idei şi nimic concret. Momentan sunt doar un nodpapurist căruia nu-i convine nimic şi care doar visează la lucruri mai bune. Dar am de gând să schimb asta învăţând să înţeleg software-ul ca soluţie a problemei, învăţând să creez pentru web şi, mai ales, învăţând să am curajul de a arăta lumii ce am reuşit să imaginez şi creez, că poate aici e problema.
Ne-auzim mai târziu.