Trezirea Biancăi Drăgușanu
Eu cred că Bianca Drăgușanu e o bombă. O potențială bombă. Adică stai să vezi ce vreau să zic.
Acum ceva timp am văzut-o la teveu pe Bianca dând niște declarații. Și zicea ea acolo cum că nu e supărată pe presă pentru că presa a făcut-o cine e acum. Și că ea nu e un model, ci un produs media. Chestia asta mi s-a părut fenomenă, m-a surprins. O chestie cu iz de cerebralitate de la Bianca D. Poate o fi din cauză că imaginea Biancăi Drăgușanu în mintea mea era undeva foarte jos, așteptările mele ca ea să-mi stimuleze interesul în vreun fel erau aproape nule. Și-am avut așa un moment de deja-vu, dacă vrei să-i zici așa, un miros de potențială realitate paralelă.
Parcă o văd pe Bianca Drăgușanu trezindu-se, lăsându-se de prostii. Terminându-și cariera de produs media, evitând scandalurile. Mă gândesc că a pus și ea niște bani de-o parte ca să experimenteze un timp altceva în afară de viața de tabloid. Și se-apucă Bianca mea de o viață decentă, se-apucă de citit, se gândește la viața asta și la rolul ei pe Pământ. Intră-n cercuri mai de calitate, învață constant, e deschisă la a-și schimba viața, la a-și învârti roata personală la 180 de grade. Regretă toți anii ăștia de dezmăț, de prefăcătorie, toți anii ăștia falși. O văd pe Bianca la Profesioniștii, vorbind despre ce a fost și ce vrea să fie. Despre trăirile ei, despre gândurile ei din perioada de sodomie și de după. Ce este Bianca Drăgușanu în spatele produsului media pe care-l reprezintă și-l promovează? Cine este Bianca Drăgușanu?
Se-apucă Bianca mea să-și scrie biografia. O carte simplă, la obiect, a unui om care a avut voința și a reușit să se distanțeze un pic din cotidian cât să fie în stare să-și povestească viața, așa cum a fost ea, într-un mod sincer și interesant de citit. Să despice într-o manieră proprie și originală toate peripețiile și scandalurile pe care le știm noi din Libertatea. Ce au foste ele de fapt și cum ai gândit tu, Bianca, în acele momente? Cum le-ai supraviețuit, cum le-ai abordat și cum ai trecut de ele?
Vai, ce mi-ar plăcea să văd așa ceva! Un fel de from zero to hero românesc, o poveste reală de schimbare în bine. Bă, dacă aș vedea așa ceva aș spera într-o Românie mai bună. Toate cifrele alea pe care le învârte Ponta cu fiecare ocazie n-ar fi un semn mai bun pentru România asta decât trezirea Biancăi. Îți dai tu seama ce-ar însemna asta pentru audiența publică? Oamenii și-ar pune întrebări, ar cugeta la toată șarada asta care se întâmplă. S-ar simți confuzi, chestia asta ar ieși din șablonul normal cu care ar fi obișnuiți. Apoi mulți ar trece de la „nu se poate bă-n România, nu se schimbă porcul de politician cu una cu două” la „da’ uite bă, Bianca, ce-a făcut, scrie cărți de-alea. Ia să citim, poate-s cu porno”. Ar fi ca în filmele alea când se oprește deodată discul de pe care sună o muzică lentă, așa cu un scrâșnet de câteva secunde. Și dup-aia liniște.
Vai, ce mi-ar plăcea să văd așa ceva! Ba chiar i-aș propune Biancăi Drăgușanu un parteneriat, s-o ajut cu idei sau cu ce-oi putea. Eu aș știi ce trebuie să facă, aș fii impresarul ei din umbră, scânteia care aprinde flacăra. De la Mircea Radu prin Cătălin Botezatu și peste Vlad Stan până la Claudiu Constantin care-i înmânează Biancăi Drăgușanu firul pierdut al vieții pe care ar fi trebuit s-o aibă, soluția pentru intoxicarea cu scandal din ultimii ani.
Până atunci însă rămânem cu veștile proaste ale României noastre de toate zilele, cu înrăutățirea unei situații bune. Până la trezirea Biancăi Drăgușanu avem adormirea lui Vlad Petreanu, care o dă de gard până-i face vânătăi. Și a doua oară..
