Moartea prematură a muncii

Prin secolul 19, Théodore Chassériau era un pictor care se bucura de destulă recunoaștere și faimă. Student al lui Ingres, la 17 ani participase deja la primul său Salon (galerie de artă anuală) și avea planuri de a îmbina neoclasicismul profesorului său cu romantismul rivalului său, Delacroix. O muncă ambițioasă care ajunge până la urmă să fie influențată mai degrabă de stilul ultimului.

Prin 1845 pictează Moartea Cleopatrei, o pictură de dimensiuni mari cu speranța că va fi admirată la Salon-ul din același an. Spre marea sa dezamăgire pictura îi este refuzată și, într-o criză nervoasă, Chassériau distruge tabloul. Din el rămâne o bucățică neatinsă ce înfățișează reacția unui servitor al Cleopatrei. Este ceea ce a mai rămas din opera de artă și poate fi admirată la Muzeul de Arte Frumoase din Marsilia:

Nefiind acceptată de un grup de persoane sau de societate în general, și munca noastră poate sfârși prin a fi respinsă de noi înșine. Faptul că cineva îi contestă calitatea ne face să nu o vedem cu ochi buni și, mai ales, să nu ne vedem noi pe noi înșine cu ochi buni. Avem nevoie de acceptare din partea oamenilor, iar dacă nu o avem stima noastră de sine se duce undeva într-un colț împreună cu ce am creat în lume sau ce am încercat să promovăm. Théodore Chassériau a căzut în aceeași capcană. Un rest al muncii sale este acum admirat înt-unul dintre cele mai mari muzee ale lumii, dar el nu avea de unde să știe asta. Era mai degrabă preocupat de părerea pe care o aveau alții despre munca sa decât decât de modul cum el însuși își vedea creația.

În viața noastră muncitorească de zi cu zi, dar și în hobby-urile noastre, în proiectele personale și-n alte inițiative de după muncă haideți să nu fim ca pictorul Théodore. Să nu ne respingem munca doar pentru că altcineva n-o apreciază cum trebuie sau n-o înțelege. Hai să mergem mai departe în pofida vicisitudinilor sociale la care suntem expuși și să facem din mulțumirea interioară și din propria înțelegere un obiectiv mai important.

Am fost inspirat pentru acest articol de o aplicație mobilă numită DailyArt. În fiecare zi aplicația îți trimite o pictură clasică împreună cu povestea ei și a pictorului său. Am descoperit povestea lui Chassériau zilele trecute și din prima m-am gândit la faptul că avem multe de învățat chiar și din cele mai neînsemnate episoade din istorie. Găsești aplicația în Google Play și AppStore.