La furat
*7. Să nu fii desfrânat
- Să nu furi
… - Să nu poftești nimic din ce este al aproapelui tău
*
Am căutat cele zece porunci pentru că îmi aminteam vag că una se referă la a nu-ți dori femeia altuia, dar se pare că am îmbătrânit și memoria mă lasă. Nu există așa ceva, nu zice în cele 10 porunci să nu-ți dorești femeia altuia sau poate scria despre asta în altă parte. Nu trec printr-un astfel de context și nu știu de ce mi-a venit în minte asta. Sau poate trec cumva și nu-s conștient. M-aș concentra mai mult pe a fura, pentru că mi se pare un subiect un pic mai confortabil. Pentru mine.
Iasomia de exemplu te instigă la furt. Iasomia nu se cumpără și nu se adună liniștit într-o zi de primăvară. Iasomia se fură. Te duci pe furiș și te strecori în grădina omului, rupi câteva bucăți, îți crestezi pielea în frenezia nelegiuirii pe care tocmai o faci. Respirația îți e neregulată, inima-ți bate mai tare și parcă și asimetric, mâinile-ți umblă neîndemânatice prin tufa de iasomie. Te grăbești și te zbați, te chinui să aduni mănunchiul necesar mai repede. O parte din tine vrea să scape mai repede de la fața locului, iar o parte vrea ca tu să fii prins în fapt. Să se certifice faptul că îți dorești maxim buchetul ăla strâns cu trudă și că ești dispus la a îndura pedepse pentru el. Apoi fugi și-l dăruiești sau ocupi unul din cele două pahare din casă. Și în orice caz totul este mai aproape de ceea ce trebuie să fie. Iasomie.
Ieri am dat o tură pe la Lacul Vulturilor. A fost așa cum mă așteptam, superb; a fost reîntâlnirea oficială a mea cu natura reînviată pe anul ăsta, primul traseu verde din an. Am întâlnit niște oameni faini pe drum și ne-am petrecut ziua cu ei, am ajuns la lacul limpede ca un psiholog, am urcat pe vârful de lângă el. Pe scurta creastă m-am simțit mulțumit, împlinit, complet. Sunt rare momentele în care simți că ești exact acolo unde trebuie să fii exact când trebuie să fii, iar ăla a fost unul din ele.
Azi am alergat la Semimaratonul Internațional din București care are loc în fiecare an, apoi mi-am distrus gâtul de pe margine încurajându-i pe ceilalți. O potriveală mai mare nu se putea, a fost din nou exact ceea ce avem nevoie, un pic de împingere a limitelor. Îmi place să fac asta, e ca și cum aș fi la o întâlnire cu un client și corpul meu ar fi juniorul care mă însoțește. Clientul are o groază de cerințe imposibil de realizat, dar eu zic doar „a, da, sigur că se poate, e ceea ce voiam să vă recomandăm”. Bagă-te, corp, și fă tu ceea ce eu am zis că putem face. Și corpul învață și face și totul iese bine și eu sunt mulțumit 🙂
Am furat. Am furat tot ce mi-a ieșit zilele astea în cale, sunt plin de lucruri furate fără acordul nimănui și nu regret nimic. La restul poruncilor mai lucrez.
