Duminica sumbră

Și totuși e ceva în melodia asta, nu-i doar o simplă coincidență că unii s-au sinucis „inspirați” de ea. Poate că Rezső Seress chiar a pus mâna pe ceva când a reușit să scoată demonii din el sub forma acestei compoziții, vrând-nevrând. Ceva din sunetul ăsta se duce adânc în tine și te posedează fără să-i poți rezista, te dezbracă și te lovește, te trântește la podea și te lasă acolo până-ți dai seama ce dracu s-a întâmplat de fapt.

Cred că l-am mai auzit în copilărie la radio. Era seară, era vară, era cald. Stăteam culcat pe spate pe-un deal, păzeam oi și mi-era foame. Cerul era brăzdat de culori fantastice și din vale venea miros de mămăligă. Și visam.