Reinstaurarea dictaturii în România
Liviu Dragnea, exponentul unuia din polii corupției din România, a fost condamnat în primă instanță la 3 ani și 6 luni de închisoare. De ce? Pentru că în calitate de președinte al Consiliului Județean Teleorman a determinat angajarea fictivă a două persoane în Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman – în realitate ele lucrau pentru filiala locală a PSD.
A furat bani de la Protecția Copilului într-o țară în care avem probleme imense la capitolul sărăcie și educație a copiilor. Acest om este și președintele Camerei Deputaților și prim-ministrul de facto al României.
De la ultimele alegeri, singura prioritate a majorității parlamentare a fost modificarea legilor justiției pentru a-și scăpa infractorii din partide de pedepsele cuvenite. Nicio altă problemă a României nu a fost atât de importantă: nu situația copiilor, nu sărăcia generalizată, nu corupția instituționalizată, nu spitalele infecte, nu școlile care cad pe copii, nu infrastructură. Nimic nu a fost prioritar pentru PSD-ALDE, doar scăparea de închisoare.
Aroganța cu care Liviu Dragnea declară zilele astea că va merge până la capăt cu modificarea Codului Penal și a altor legi ale justiției arată cât de puțin importantă pentru ei este bunăstarea României. Mințind cu nerușinare, pomenește de niște mii de români când este vorba despre doar 73. Este evident că vor călca peste cadavrul oricăruia dintre noi pentru a se scăpa de închisoarea pe care o merită. Este pur și simplu un sabotaj al funcționării statului în slujba cetățeanului. Ne apropiem de o dictatură.
Ceea ce vedem azi este deosebit de grav. Este un semnal de alarmă pentru fiecare dintre noi. Ieșirea din această situație devine din ce în ce mai dificilă, iar asta e posibil doar prin reconectarea noastră cu electoratul care ne-a adus aici. Nu învinovățiți oamenii care au votat ce au votat, ei sunt victimele sistemului creat special pentru a-i ține într-o zonă de vulnerabilitate care poate fi exploatată iar și iar.
Pentru PSD sărăcia nu este o problemă a României, ci o armă abilă pe care o folosesc în a-și păstra puterea. Victime sunt în primul rând părinții și bunicii noștri, unchii și mătușile noastre care-și găsesc greu de muncă, rudele de la țară care depind de instituțiile locale. Dar victime suntem și noi, tineretul și energia țării, ținute în mod voit departe de pârghiile puterii, împinse mereu spre periferia implicării civice.
România a devenit o pradă a moștenitorilor practicilor comuniste. În 2018 e timpul să ne implicăm mai mult și să scoatem țara asta din ghearele unui sistem care taie din rădăcină orice șansă de normalitate și guvernare decentă. Lăsând să ne conducă un om care fură de la Protecția Copilului ne pecetluim suferința noastră și a urmașilor noștri. Vom fi judecați foarte aspru de copiii noștri dacă vom sta cu mâinile în sân…
De ce n-ați făcut nimic, mamă și tată, de ce ați acceptat toate astea? De ce i-ați lăsat să facă asta?
Cum vei răspunde la întrebarea asta?
