Despre a avea copii

Cam orice facem în viață izvorăște din dorința de a înțelege lumea și a o modela. Dorința asta există în fiecare dintre noi, fie că o recunoaștem sau nu, fie că o manifestăm mai mult sau mai puțin. Vrem să înțelegem ce e în jurul nostru și vrem să facem lucruri - cam asta ar fi manifestarea a ceea ce este uman în noi.

Luna trecută mi s-a născut primul copil. Așa cum vă închipuiți, am primit de foarte multe ori întrebarea „cum e să fii tată?”. Adevărul e că habar nu am încă, a trecut prea puțin timp. Momentan sunt asaltat de informații noi, de sentimente noi, de reacții noi și de o energie nouă. De un singur lucru sunt sigur momentan: un copil completează înțelegerea lumii. Îți oferă perspective noi, idei noi despre cum poate fi lumea modelată.

Nu e musai să ai copii pentru înțelegerea lumii. Înțelegerea lumii nu e o obligație. Fiecare se rezumă la un anumit nivel de înțelegere, atât cât are nevoie și atât cât poate. Eu mi-am dorit și acest aspect al vieții, am vrut să merg mai departe și să explorez și partea asta a existenței. Pentru mine e important să petrec timp cu copiii, să-i educ atât cât pot și atât cât mă voi pricepe. Îmi doresc să-i educ pe ai mei sau pe ai altora, aș prefera ambele variante.

Când ar trebui să faci copii? Când întâlnești partenerul potrivit? Când ai o anumită vârstă? Când ai casă? Când ai cu ce-i crește? Când duduie economia? Când îți cer părinții nepoți? Când ești mai zen?

Nu există răspuns corect la această întrebare pentru că întrebarea însăși nu e corectă. Nu trebuie să ai copii neapărat, nu-ți poate impune nimeni că e musai să-i faci. Este o alegere și așa trebuie să rămână - oricine are o opinie prea puternică despre asta ar trebui să se mai domolească și să caute să-și completeze înțelegerea vieții prin diverse metode.

Faci copii când ești îndeajuns de curios. Uite asta aș zice dacă cineva m-ar forța să răspund la întrebarea „când ar trebui să faci copii?”. Când ești curios ești deschis la vechi și la nou, cauți să înțelegi, explorezi. Un copil e o explorare, așa mi se pare mie acum cu experiența mea extrem de limitată. Viața în întregul ei e explorare pornită din curiozitate. Puține lucruri sunt fixe, bătute-n cuie - restul sunt foarte fluide și depinde de tine ce înseamnă ele și care-i rolul lor în propria ta existență.

Nu căuta să convingi pe nimeni să facă sau nu copii. E o alegere și așa trebuie să rămână. Un copil nu te face neapărat mai breaz, mai bun, mai înțelept, ci curiozitatea și dorința ta de a explora te pot ajuta să dobândești aceste calități.

Închei cu ceva ce am scris acum mai mult de zece ani și care a dat mereu fiori tuturor partenerelor mele: nu sunt sigur că vreau copii, sunt eu unul destul de mare. Este încă actuală, pentru că încă nu sunt sigur ce înseamnă de fapt să ai copii și clar sunt încă un copil mare prin ceea ce aleg să fac. Este o opinie încă realistă, consecventă, coborâtă în realitatea de pe pământ, care lasă loc explorării și care mă eliberează de idei preconcepute, prea fixe. Sunt entuziasmat, curios, deschis, energic (în ciuda somnului mai precar din această perioadă) și vreau ca asta să rămână în continuare fundamentul a ceea ce voi întreprinde în viitor.

Fiți relaxați, realiști, alegeți să faceți copii sau nu și asumați-vă asta. Totul este în regulă.