Ceva e greşit

Azi sunt în concediu medical. Şi pentru că n-am ce face în afară de a bea mult ceai m-am uitat la televizor. Am văzut un documentar despre satele din India şi despre copiii care sunt vânduţi ca sclavi de părinţii lor, despre dezastrele pe care le produc ploile musonice, despre viaţa mizeră pe care o duc atâtea milioane de oameni. Apoi nu ştiu cum s-a făcut că am dat de video-ul Apple de la lansarea iPad Mini.

N-am putut să trec de filmuleţul pus de Cook audienţei. Ceva e teribil de greşit, ceva nu merge cum trebuie. E o diferenţă enormă între copiii sclavi şi oamenii care ies dintr-un Apple Store cu două iPhone-uri în mână şi cu un zâmbet larg pe faţă. Ştiu că discuţiile despre oamenii care mor de foame sau despre „copiii din Africa” nu sunt cool şi sunt ocolite, ba chiar eşti luat în derâdere dacă pomeneşti despre aşa ceva. Dar totuşi lucrurile astea există, se întâmplă, oamenii ăia mor în mizerie. Şi nu, nu „aşa e viaţa”, ci s-ar putea să fie vina noastră pentru că noi cumpărăm covoarele alea făcute de copiii sclavi, noi urlăm cu iPhone-urile în braţe, noi nu ne mai săturăm odată de a consuma mai mult şi mai mult, mereu mai mult. Cumpărăm, aruncăm, cumpărăm iar. Aruncăm.

Mi se pare că seamănă foarte mult ceea ce făceau coloniştii spanioli în Americi, ceea ce făceau nemţii evreilor, ceea ce facem noi acum cu lumea a treia. Ceva e foarte greşit.