România hăituită de români

Ceea ce vedem de ceva timp în România nu e nou, a existat probabil dintotdeauna. De pe vremea când valuri de cotropitori făceau ravagii prin sate și orașe și până în zilele noastre, când conducătorii îți bagă mâna direct în buzunar, viața cetățeanului a stat sub semnul opresiunii, a incertitudinii și a umilinței. Nu știai cu siguranță ce-ți va aduce ziua de mâine, tot ce conta era să fii pregătit pentru orice. Căruța să fie pregătită pentru încărcat minimul necesar și la drum, băiete, nu-i vreme de stat.

Scumpirile pe care le vedem din ce în ce mai des vin ca rezultat al incapacității unui guvern de a face ceva sustenabil în țara asta. Conducătorii habar nu au ce să facă pentru cetățean și nici nu au un asemenea obiectiv, scopul lor e să reziste cât mai mult în sistemul care-i ajută să acumuleze cât mai multă avere. Ceea ce trăim zilele astea nu e altceva decât plata unui bir stăpânului care nu ne taie capul. Înainte plăteam turcilor, acum plătim românilor. Sume mari de bani care le intră-n buzunare și din care extrem de puțin se întoarce în societate pentru a o face mai bună.

Noi plătim tribut conducătorilor noștri, iar ei își măresc veniturile pe spinarea noastră și prin pârghii pe care ei înșiși le creează în folosul lor. Suntem sclavi în propria țară și nu avem de partea noastră decât propria rezistență și anduranță căpătată în timp. Ba chiar și asta slăbește, pielea tăbăcită de atâta timp a început să crape și să nu mai suporte. Acum calea vestului e mai deschisă ca oricând, ne așteptă tărâmuri în care oamenii rareori ne tratează ca pe ai lor, dar care ne tratează mult mai bine decât ai noștri. Calea exodului nesfârșit ne rupe inima, însă așa era și pe vremea când turcii sau tătarii se apropiau cu săbiile fluturând. Acum suntem batjocoriți, hăituiți nu de străini, ci de ai noștri. Românii alungă români de-acasă.

Cetățeanul suferă, conducătorul se răsplătește pentru ineficiență. Așa a fost dintotdeauna. Așa va fi și de acum încolo până nu ne oprim din fugă și începem să schimbăm lucruri în noi. În modul cum consumăm informația, cum o folosim și cum o dăm mai departe. În modul cum facem alegeri în viață și cum ne tratăm unii pe alții. În modul cum muncim, cum ne implicăm și cum votăm.

Schimbarea începe de la cetățeanul umilit, nu de la conducătorul mulțumit.