Intervale
Dacă te uiți în urmă îți poți împărți trecutul în intervale destul de clare. Bucata aia cu Bucureștiul, bucata aia cu relația aia lungă, bucata aia în care a...
Articole recente
Schimbare
Nu încerca să mă schimbi. De ce nu? Nu se întâmplă oricum asta? Nu ne schimbăm unii pe alții mereu? Nu-i evoluția rezultatul schimbării fiecăruia de către al...
Demitizarea IT-ului
Acum vreo câțiva ani, pe când lucram la IBM, am fost împreună cu niște colegi la un training de vreo 3 zile despre nu mai știu ce (ceva comunicare/leadership...
Confuzia cea de toate zilele
Așa cum se întâmplă mereu când se apropie sfârșitul unui an școlar, s-a creat și anul ăsta o controversă în jurul in/utilității școlii în viețile oamenilor. ...
Payton Geldi
Voiam să scriu ceva despre failing at the game of love sau încă o dată despre companii și angajații lor. Dar uite la ce am ajuns până la urmă… sunt groaznic....
Camera obscură
Camera Obscura e ceva ce am descoperit acum câțiva ani. O muzică molcomă cântată de o Tracyanne care parcă n-are niciun chef sau care cântă cu gândul la bădi...
Alege-te pe tine însuți
A aștepta să fii ales e o tiranie. Bâjbâiam și eu cumva ideea asta de ceva timp, dar n-am putut-o articula până când nu am citit-o la Seth Godin care o expli...
Războiul pe care-l pierdem
M-a dezamăgit poziția pe care a luat-o Iohannis vizavi de scandalul cu sediul trustului Intact. Sunt departe de a înțelege pe deplin toate mișculațiile care ...
Autoînvins
Oameni, câteodată aceiași, uneori alții, fiecare cu universul din capul său, bărzăunind și stăpânind pământul sub diverse forme, mereu reînnoindu-se și reînv...
Boii de la căruță
Era sâmbăta trecută, prin grădină era multă lume venită să-și ia rămas bun de la tataia. Grupuri și grupulețe, bărbați și femei veniți din sat și de prin sat...
Cald într-o seară rece
Până-n Crăciun un prieten a organizat o strângere de lucruri pentru o familie mai săracă de prin Călărași. M-am băgat și eu să susțin cauza și așa am adunat ...
Ultimul bunic
Prin 2009 am fost la înmormântarea unui bunic al unei foste prietene, bunic pe care nu l-am cunoscut niciodată, dar despre care am auzit mereu o groază de lu...
La sfârșitul zilei
Azi la metrou la Victoriei a fost haos. Atâta lume n-am văzut niciodată acolo, eram cu toții blocați pe scări și pe culoarul dintre magistrale, nemișcați și ...
Teatrul vieții
Acum vreo câteva luni m-am apucat de un curs de teatru, după cum am mai scris aici, iar sâmbătă o să și joc în niște fragmente din „Steaua fără nume” a lui M...
Semnele
În clădirea de vizavi un nene fumează lângă un ficus gigantic. Cămașă albă, cravată albastră, o burtă rotundă și început de chelie prin părți. Face pași, stă...