Gherdealul ca tranziție
Satele părăsite precum Gherdeal reprezintă incapacitatea noastră ca neam de mai reprezenta ceva unitar în viitor. Ne-am disipat în negurile vremii, copiii no...
Articole recente
Crimeea și riscul de a repeta un episod macabru
Situația zilelor noastre din Crimeea și Ucraina e încă o dovadă (dacă mai era nevoie) că popoare întregi sunt la mâna intereselor unui grup mic de oameni car...
La trei pași de moarte
În Făgăraș e un loc periculos care se numește așa. O potecuță printre stânci, cu lanțuri și tot ce trebuie, pe care dacă nu o abordezi cu atenție și îndemâna...
Ken Butler și instrumentele lui ciudate
Ce-mi mai place când văd așa ceva! Dubioșenii, ciudățenii, prostioare, făcături, glumițe, încropiri, cârpeli, peteciri și altele asemenea, lucruri făcute hod...
Interviul lui Negru Vodă
Acum niște ani am fost la un interviu pe undeva pe lângă ProTV. Acolo trebuia să ajung, dar eu de la Iancului n-am luat-o spre ProTv, ci în direcția opusă, p...
Lopătari versus Pădureni
Comuna mea natală din Buzău, Lopătari, are vreo 4000 și ceva de locuitori conform recensământului din 2011. Tot cam atât cât are și o comună din Vaslui numit...
Seara în bloc
De vreo lună am redevenit burlac (da, știu, șoc și groază!) și m-am mutat iar. Undeva pe la Eroii Revoluției am găsit o garsonieră decentă în care să mă desf...
Sunetul pur al conținutului
Am văzut recent un filmuleț în care o tanti zicea cum că vocea de la radio înseamnă mai mult decât prezența de la televizor. La televizor omul pune rapid eti...
Conformismul e moartea viitorului
Am văzut recent trei lucruri care mi se pare că se potrivesc de minune urmărite cam în aceeași perioadă. Sau poate trec eu printr-o perioadă mai ciudată, e p...
Cântec de munte
Pe măsură ce mai crești lucrurile din mintea ta se netezesc, gândurile se atenuează, ești mai răbdător, mai deschis, mai împăcat. Bineînțeles că-s mulți fact...
Bucureșteni mutați la sat
Acum ceva timp o familie s-a hotărât să părăsească Bucureștiul și să se mute la vreo câțiva zeci de km mai încolo, într-un sat de câmpie. Să întoarcă oleacă ...
O mie
O mie de articole pe ăst blog se-mplinesc cu ăsta de față. În cinci ani și jumătate nu m-am oprit deloc și-am scris despre toate bălăriile posibile din persp...
Palavragiul revoltat
Prin natura lor, oamenii nu gândesc niciodată îndeajuns, e blestemul care ne însoțește toată viața. Dacă a existat vreodată vreun păcat fundamental al omului...
Don McCullin
Văzând că presa noastră e în genunchi cu ochii la banii zburânzi ai mogulilor, Raluca Feher a avut inițiativa de a chema Frontline Club să se manifeste și la...
Teatru pe pâine
Săptămâna asta a fost bună, am văzut la TNB 4 piese pe care, bineînțeles, le recomand. Pentru că de ce nu? Omul care a văzut moartea – un nene salvează un ho...