Dacă vei citi asta vei muri în 7 zile!

3 minute read

Vorba greierului: „cri, cri, cri, toamnă, cri/ Nu credeam c-o să mai vii”. Uite că a venit şi m-a luat prin surprindere; sunt răcit, sunt varză, sunt rupt. Nu trebuie să vă explic că ştiţi şi voi cum e. N-am chef de nimic, nici măcar să scriu aici, dar vreau să vă transimt şi vouă un pic din boala mea, poate se ia şi prin internetul ăsta. Păi e corect, voi staţi bine-mersi pe scaunul ăla şi vă benoclaţi la ce aberez eu pe aici, beţi un suc rece, probabil o porcărie de-aia de Coca-Cola sau Pepsi (ştiu că nu sunteţi de acord cu expresia… dar nu-mi pasă) şi vi se rupe că mie mi-e rău şi de-abia mai respir ? Vi se rupe exact cum mi se rupe mie că ăştia încep şcoala mâine. Nu ştiu, cred că e ceva, o lege a naturii: toţi care termină liceul au aşa o atitudine „de sus” faţă de cei care mai au încă de suportat profesori şi colegi de liceu. „Puneţi mâna şi învăţaţi că eu când eram ca voi… ăhăăă…!”. Făceai pe dracu când erai ca ei, frecai menta toată ziua cu pretextul că învăţai sau că te chinuiai cu probleme la matematică; chinuiai poate doar fetele pe vreo bancă ascunsă din parcul ăla de lângă liceu. Du-te dracu!

Ieri am fost la cumpărături de-alea serioase aici în Bucureşti. Vă vine să credeţi sau nu, ieri am văzut fix 1000 de exemplare de Monica Columbeanu (bă ce nume are şi asta, până şi numele ei conţine o cacofonie): „hai măă iubiiii, ia-mi şi mie aia…!” sau „- cum îmi stăăă? – …hm, naşpa! – oaaa, nu mă mai iubeşti!”. Fel de fel de piţipoance si coţohârle… de ambele sexe chiar. Şi în plus, ca un supliment gratuit la un ziar de prost gust, erau copiii piţipoancelor şi coţohîrlelor ătora, copiii d-ăia pe care i-ai bate toată ziua şi tot nu te-ai sătura, d-ăia care, când vor ceva, se transformă într-un fel de specie de extraterestru şi încep să scâncească (ce-mi place cuvântul ăsta). Ok, scînceşte măi copile, dar nu ca şi când ţi-ar fi tăiat cineva şerpişorul şi ţi l-ar fi tocat în faţa ta, plângi şi tu mai frumos, ce dracu! Nu ştiu, poate mi se pare mie, dar urât mai plâng copiii din ziua de azi..! Voiam să am cel puţin 100 de copii, dar cred că o să mă mulţumesc şi fără. O să se ocupe nevasta să-mi facă viaţa amară, n-am nevoie de ajutoare pentru asta.

Hm, acum cum vă simţiti după ce am precipitat un pic spre voi? Ceva simptome? Lasă că e timp. În 7 zile o să fiţi ca mine, o să vă măsuraţi mucozităţile cu rigla aia pe care o foloseam în clasa I la şcoală. Hm, da, rigla aia… îmi amintesc că eram prin clasa III şi-mi plăcea de o fată, o colegă. Şi-am rupt pe furiş toate riglele colegilor până am rămas doar eu şi ea cu rigle. Vă daţi seama ce mândru eram atunci… „ ce ciudat, doar eu şi cu tine mai avem rigle…”. Ehe, aveam şi în clasa a III-a ceea ce am şi acum: o minte bolnavă.

Aş mai scrie ceva pe aici, dar faptul că-mi suflu nasul de 3 ori pe minut mă cam reţine aşa un pic. Hai, ne-auzim peste 7 zile, când veţi toţi gripaţi, iar eu voi zâmbi diabolic pe sub ochelari… la fel ca și câinele din articolul precedent. Hi, hi!

Updated: