Reclame de doi bani

1 minute read

Sunt mulţi oameni care râd out there. Râd de una, de alta; ce mă deranjează e că râd de ce nu trebuie.

De exemplu reclamele astea de la Vodafone. Care-i faza ? O înţeleg pe-aia cu „maxim”, hai şi pe-aia cu „armăsarul”. Dar celelalte sunt total paralele. „Prietenul la reîncărcare se cunoaşte”? Să mori tu. De unde-ai scos-o ? Sau toate alea cu Puya, (fără)Cerebel, Alex sau mai ştiu eu ce notorietate românească. Au împânzit ăştia ecranele televizoarelor, scenele, site-urile, nu mai ai loc de ei.

Sau, ca să vorbim şi de străini, aia de la Coca-Cola, cu „you know me…” – vreau să văd şi eu tipe care vin aşa la tine în supermarket. Apoi elicopterul – care-i faza ? De unde a apărut elicopterul ăla, cu ce scop şi cum i-a scos pe ăia din supermarket prin tavan; cum a apărut explozia aia ? De la o înghiţitură de Coca-Cola ? Înţeleg, e reclamă, scopul e să vadă lumea cât mai des pe ecrane Coca-Cola ca să le intre bine în cap că aia trebuie să cumpere… dar unde-i realitatea ? O reclamă trebuie să aibă o doză de realitate şi una de fantezie. Iar peste astea toate să fie inteligenţă. Adică pe mine o coca-cola mă transformă dintr-un looser într-un macho ? Serios ? Sau face să coboare funii dintr-un elicopter ca să mă agăţ eu cu tipesa de ele ca să mergem acasă ?

Oameni buni, care-i faza, chiar nu mai avem de ce râde ? Chiar nu mai avem simţul umorului ?

P.S: hai sa va arat ceva la care să rândeţi un pic, nu tare, dar măcar un pic: https://danpop.ro/2010/02/07/mic-indreptar-cand-se-folosesc-bai-mai-ba-si-ma/ sau asta https://danpop.ro/2010/01/21/d-day-aka-%E2%80%9Cprima-intalnire%E2%80%9D/. Nu, nu-i fac reclama tipului, dar are un pic de talent omul.

Lămurire: ce am zis mai sus poate să nu fie valabil pentru toată lumea, fiecare are unitatea lui de măsură pentru umor şi calitatea umorului. Unii or să-mi dea dreptate, alţii or să spună că habar nu am despre ce vorbesc şi că reclama de la coca-cola e tare rău. Treaba lor.

Updated: