Poşeta unei femei…

1 minute read

    Mă pune Oana azi să-i caut pieptenele în geantă…
    Deschid unul din buzunare. Mi-era şi frică să bag mâna acolo, cine ştie ce mă muşcă. Caut reticent cu faţa lui Mr Bean pe… chip.
    Asta se repetă de circa 5 ori, numărul buzunarelor.
    Într-un sfârşit, bineînţeles că în ultimul buzunar, parcă dau de pieptene… şi ce crezi că găsesc ? Pe Napoleon, frate. Se pieptăna cu pieptenele pe care-l căutam eu cu disperare şi frică. Napoleon era!
<p> <p>    Bă. Deci acolo e o gaură neagră. Sau mai multe, nu mi-am dat seama. Dacă vrei să ajungi în timpuri străvechi bagi capul acolo şi îţi alegi epoca. Dacă vrei să vezi ce-ţi prezice viitorul… uită-te în geanta Oanei. Cu siguranţă vei găsi răspunsul. Orice ai avea nevoie găseşti în geantă. Ai nevoie de un taxi ? Sună-mă, îţi trimit numaidecât unul din geanta Oanei. Rechizite pentru copii ? Gresie nouă pentru baie ? Câte pachete vrei ? Sau poate ai nevoie de un spaţiu de depozitare. Se rezolvă cu o condiţie: materialul să nu cântărească mai puţin de o tonă… ne respectăm totuşi.
    Dacă vrei să cântăreşti geanta aia nu te ţine. E prea grea pentru secolul ăsta. E deplasat de grea. Eu nu ştiu cum o transportă până la serviciu şi înapoi. Pe jos. Am impresia că Oana e mai puternică decât ştiu eu. Şi că Hulk, da, trăieşte.</p> <p>    P.S: Dacă vedeţi un tir d-ăla lung de treişpe metri pe străzile Bucureştiului înseamnă că am angajat pe cineva să-i care geanta sărmanei femei… nu se mai putea altfel.</p> <p>

Updated: