Poezie

1 minute read

Sunt multiple căi de a ajunge la poezie, de a o privi şi de a o înţelege. Poezia nu poate însemna pentru doi oameni acelaşi lucru, poate doar pentru cei superficiali; un om găseşte într-o poezie ceva al lui, ceva personal.

Citeam zilele astea ceva pe un blogşor. Şi mi-a plăcut. Şi-mi dau seama că nimeni nu poate ştii ce a fost în sufletul poetei decât poeta însăşi. Restul sunt doar interpretări în funcţie de cititor şi de felul său de a fi. De exemplu eu găsesc ceva trist/melancolic/nostalgic/pierdut aproape în fiecare poezie pe care o citesc – asta datorită felului meu de a fi şi de a privi poezia, arta în general. Altcineva poate înţelege altceva în funcţie de starea lui de moment sau de perspectiva asupra vieţii. Mai demult am găsit un alt blog care mi-a plăcut şi pe care l-am citit cu o plăcere nespusă. Îmi place când descopăr astfel de lucruri într-o lume virtuală degradată, care rareori îţi oferă ceva pentru suflet. Drept urmare ambele bloguri au primit un loc binemeritat în blogroll-ul meu.

P.S: ţineţi minte ce am învăţat şi eu de-a lungul timpului cât am scris pe bloguri: asta înseamnă că ai un blog bun, că lumea iţi oferă un link pentru că te preţuieşte ca om care scrie şi nu ca să-şi obţină la rândul lor un link. Cu alte cuvinte cu atât eşti mai bun cu cât lumea te include în acţiuni ne-egoiste.

P.S2: Lui Madelin, mătuşa mea regăsită de la Ploştina i-au luat un interviu pe hotcity.ro. Luaţi de citiţi aici. 🙂

Updated: