Nu te ai decât pe tine

1 minute read

Nu-ţi pune niciodată speranţe mari în oameni. Ar putea fi o lege din decalogul pe care îţi ziceam în articolul precedent c-o să-l făuresc. Oamenii nu sunt de încredere întotdeauna, te pot lăsa singur atunci când ai mai mare nevoie de ei. Asta nu înseamnă să nu iubeşti, să nu ieşi cu prietenii, ci să fii reticent şi să nu dai totul din tine. Dacă vei da totul vei rămâne gol, iar când pustiul te va înconjura fiara din tine va învinge sălbăticindu-te. O vorbă spunea că „nu te ai decât pe tine”. Eşti singurul tău prieten de încredere, tu singur îţi vei fi mereu aproape la bine şi la greu 🙂

E o idee în jurul căreia s-a învârtit adolescenţa mea. Iar asta m-a învăţat multe. Am pierdut multe lucruri, însă am câştigat multe care mi-au fost mai de folos şi îmi vor fi. Dar lasă-mă pe mine, vorbeam de tine aici.

Regula asta e cu două tăişuri, trebuie să ai grijă cum o mânuieşti. Te poate răsturna dacă nu eşti atent…

Nu mă simt în stare să o explic bine azi. Însă memoreaz-o şi gândeşte-te la ea. Sfatul meu: păstrează-ţi integritatea, nu face compromisuri, ascultă-te (iar) sau, ca să folosesc ceva vechi de demult… cunoaşte-te pe tine însuţi. E foarte important. E important să nu-ţi faci surprize singur, să nu te surprinzi cu un comportament care-ţi e străin şi pe care îl vei urî apoi. Ia-ţi timp şi ascultă-te. Ce-ţi doreşti ? Ce vrei ? Ce e al tău, ce-ţi aparţine ? Şi vei vedea că lumea ta eşti tu, nu altcineva. Eşti singur responsabil de viaţa ta şi deciziile tale îţi afectează viaţa. Nu trebuie să le iei întotdeauna pe cele mai bune, asta nu e posibil, ci să fii împăcat cu ele şi să le înţelegi.

Revin.

In the mood:

Updated: