Live de pe balcon

1 minute read

Azi mi-am băut pentru prima dată ceaiul pe balcon. Cu biscuiţi umpluţi cu ciocolată. Nice. Nu ştiam că e aşa răcoritor să bei pe balcon. Întotdeauna mi-au blăcut balcoanele (la părţile acelea componente ale apartamentelor mă refer…), mergeam pe la câte vreo rudă la oraş şi stăteam ore în şir pe balcon şi mă benoclam la trecătorii de sub mine. Şi mă încruntam să pot vedea cât mai mult înainte, asta în caz că nu-mi bloca vre-un bloc vederea (a bloca vine de la bloc?).

Anyway, acum vă scriu direct de pe balcon. Şi să ştiţi că e chiar frumos aici. Iar vremea e de partea noastră azi. Gata cu frigul, nici de gripa porcină nu-mi mai e frică. Ce-o fi o fi, vorba lu’ P. Swayze: „am luptat frumos!”. O să plec acum spre serviciu. În drum cred că o să trec prin Tineretului. Pare interesantă vremea. La revedere!

P.S: Azi mi-a bătut Poliţia la uşă. Bang! Mă întrebam ce-am făcut, e interzis să stai în mijlocul zile în casă ? Probabil că pe vremea asta da. Deci mi-au bătut la uşă, le-am deschis, mi-au arătat legitimaţiile şi mi-au spus că sunt în căutarea apartamentului 91 – Familia Popa. Le-am spus frumos că habar n-am cine dracu sunt ăştia şi asta a fost tot.

P.S 2: Cunoaşteţi vre-un infractor pe nume Popa ? Nu de alta, poate-mi iau vreo recompensă 😀

Updated: