Judecă-te singur!

less than 1 minute read

Nu e o noutate că trăim o viaţă sălbatică. Fără repere, fără direcţii. O turmă de oameni sălbatici obsedaţi trăind o viaţă sălbatică, agonică, dependentă, încătuşată, trântită la pământ. Presupusa libertate e călcată în picioare în timp ce paşii se îndreaptă către lagărul care ne cheamă obsedant, recurent.

Nu e de mirare că oamenii, de-a lungul istoriei, s-au supus celor ce le poruncesc. E nevoie de cineva tare, de fier, care să poruncească, iar oamenii îşi vor pleca toţi capetele. E demonstrat, istoria ne-a arătat-o de multe ori. Porunceşte-le şi te vor asculta.

Suntem subjugaţi de necesarul zilnic, din ce în ce mai necesar într-o cantitate mai mare şi într-un timp mai scurt. Repede, mult!

Unde e tăria din noi ? Am avut-o vreodată, ni s-a încredinţat vreodată ? Suntem proprii noştri stăpâni ? Sau ni se porunceşte ? Ni se dictează un flux debordant al vieţii sau suntem proprii noştri judecători ? Unde e libertatea ? Eu nu o văd.

Judecaţi acum. Nu e altcineva care are dreptul de a judeca asupra voastră. Judecă-te singur!

Updated: